Holdem este cea mai populară formă de poker online. Cheia succesului pe de-o parte este uşoara înţelegere a regulilor, iar pe de altă parte rămâne provocator şi pentru jucători profesionişti şi experimentaţi. Norocul este doar o mică parte a jocului, însă răbdarea, experienţa acumulată la mesele de joc şi înţelegerea strategiei joacă un rol important. Jucătorii rafinaţi au un avantaj significant.
Strategia fundamentală este jocul solid (tight) şi disciplinat, ceea ce devine şi mai important când alegeţi cărţile cu care decideţi să intraţi în pot. Începătorii adesea greşesc jucând prea multe cărţi trash (slabe), atitudine care pe termen lung devine foarte costisitor.
Strategia jocului depinde extrem de mult de poziţia jucătorului în runda respectivă. Primul pariator trebuie să ia decizii fără să aibă orice fel de informaţii despre jucătorii care urmează să acţioneze după el, în timp ce ultimul jucător "on the button"(OTB=ocupă poziţia de dealer) care acţionează ştie exact cum au procedat jucătorii din faţa sa, şi-şi ajustă decizia. Late position este considerat cel mai profitabil, din acest punct de vedere.
La o masă cu 10 jucători primii cinci jucători din stânga dealerului sunt consideraţi de a fi în Early Position, următorii trei în Middle Position, şi ultimii 2 în Late Position. Mai jos vă prezentăm o listă cu starting hands şi din ce poziţii care este jocul potrivit cu acestea:
Bet
Raise
Early position
99-55
AA-TT
Middle position
66-22
AA-77
Late position
66-22
AA-77
unsuited
Early position
-
Middle position
AT, KJ, QJ, JT
AK-AJ, KQ
Late position
AT, KJ-KT, QJ-QT, JT
AK-AJ, KQ
suited
Early position
A8-A2, K9, QT-Q9
AK-A9, KQ-KT, QJ
Middle position
A8-A2, K9-K8, QT-Q8, JT, T9, 98, 87, 76
AK-A9, KQ-KT, QJ
Late position
A8-A2, K9-K5, QT-Q7, JT-J8, T9-T8, 98, 87, 76, 65, 54
AK-A9, KQ-KT, QJ
Dacă primiţi un raise, cu perechile mari (big pairs: AA-JJ) merită să faceţi reraise.
Dacă jocul este foarte liber, slab (jucători/flop>50%) şi relativ pasiv după flop, cărţile cu posibilităţi de straight şi flush (JTs-54s), deasemenea orice pocket pair (22-99) merită să fie jucată şi din Early Position. Cărţile ca KTo (offsuit - nu de aceeaşi culoare) şi QTo, ATo, KJo devin inutile; AJo, ATs-A9s, KJs-KTs, QJs, middle pairs (TT-77) şi eventual JJ nu mai merită să primească raise.
În jocurile pentru bani grei şi mai serioşi oamenii joacă mai solid, cu multe raiseuri şi reraiseuri. Valoare cărţilor de gen 45s-TJ, 67s, 79s descreşte, dar Ax, Kx şi big pairs devin mai utilizabili-profitabili.
Jocurile NL sunt diferite într-un fel, deoarece poturile sunt mai mari în general, ceea ce dă jucătorilor o anumită libertate în selectarea cărţilor preflop. Cu cărţile de gen: 78-10J, 68, 79 merită să vezi flop. Mai mult de atât, este profitabil să încerci în partide loose (slab) cărţi de genul: AX, K9, Q9, J9, sau T9. They can pay, because they are improbable and the opponents can misread them.
Lista de sus deci constă din câteva reguli de bază, care nu trebuie urmărite orbeşte dar respectarea lor este recomandat depinzând de masa de joc. General vorbind, unui amator este recomandat un joc mai solid, decât unul loose, pentru că reduce potenţialele pierderi şi creşte profitibilitatea. Nu câştigi foarte multe, dar cel puţin nu pierzi bani. Cu timpul, fiecare jucător îşi dezvoltă o cunoştinţă şi intuiţie specială pentru jocul fiecărei cărţi din diferite poziţii, contra diferitelor oponenţi, ceea ce este necesar pentru a deveni un pokerist bun pe termen lung.
Jocul după flop
După flop, vei putea avea o părere despre valoare cărţilor tale. Strategia până la momentul de faţă era relativ simplă, dar în continuare jocul va deveni mai complicat şi scump, aşadar pe flop trebuie să ai cărţi solide să ai şanse mari de câştigare până la showdown. De regulă cărţi bune pe flop sunt:
Un overpair (o pereche în mână care e mai mare decât cea mai mare carte pe masă) sau cea mai mare pereche, cu un kicker (cea mai mare carte neîmperecheată din mână) bun.
Un draw (aşteptarea cărţilor care te ajută) la un flush sau un open-ended straight draw (de ex. flop: 5-7-K, cărţi: 4-6, ai un draw pt. orice 3 şi orice 8 pentru a avea straight) cu cel puţin trei jucători.
Strategia însă depinde de tipul de masă unde joci, ca şi preflop. În jocurile la limite mai mici jocul corect şi matematic este recomandat şi profitabil, va trebui să înveţi calcularea odds-urilor la câştig (şanse de câştig) şi pot-oddsurile (şansele care depind de pot). Pentru a câştiga la limite mari va trebui să îţi developi tactici mai sofisticate ca: bluffing, semi-bluffing, check-raising şi slowplaying.
Fara nervi fara jetoane
Când decideţi să jucaţi într-un turneu mai lung de poker – sau faceţi sesiuni de joc multitable – este foarte esenţial să vă enervaţi în această perioadă, orice s-ar întâmpla. Nu, nu vorbesc despre factorul de tilt, care este următoarul pas spre dezastru. Iar când vorbim despre faptul că nervii cedează, nu este vorba despre un suckout după altul, sau bad beat, sau un coinflip pierdut – după care devenim ca nişte idioţi, gen Phil Hellmuth. Este vorba mai degrabă despre un joc fără concentrare, lipsa de focus rezultă nişte decizii ciudate, care până la urmă ne costă supravieţuirea în turnee. O mână jucată prost după flop, dacă facem raise la momentul nepotrivit, contra adversari nepotriviţi, la finalul căruia vom fi eliminaţi din turneu. Da, de obicei asta se întâmplă, noi suntem cei care rezultăm acest lucru. Dacă vreţi să deveniţi jucători reuşiţi şi profitabili, mai ales în turneele pe mai multe mese (MTT) va trebui să evitaţi orice devizi proastă, mai bine zis nu greşiţi deloc. Pentru acest lucru va trebui să deveniţi mult mai puternici mental, un lucru esenţial.
Majoritatea jucătorilor –dacă nu chiar toţi- nu suportă să facă greşeli când sunt foarte deep într-un turneu. Vorbind din experienţă ştiu că mulţi fac greşeli chiar în momentele decisive, când ar trebui să concentreze mult mai tare. Şi eu am probleme să foldez mâini puternice când sunt în urmă, câteodată mai fac calluri stupide, dar încerc să reduc numărul acestora. Să nu mă înţelegeţi greşit, este în regulă să facem greşeli din când în când şi la mesele de poker – cum se întâmplă şi în viaţa de zi cu zi, însă va trebui să învăţăm din aceste greşeli cât mai repede, dacă nu facem, vom avea probleme –financiare- cu timpul, dar şi mentale, care nu pot fi corigate foarte uşor.
De multe ori ne aflăm în faţa unei decizii, la o parte tipică a turneului, când nu ştim ce să facem cu mâna respectivă – ce este +EV? Un fold sau un shove, sau postflop joc. Deciziile de acest gen, mai complicate fac parte din acest joc, dar nu cu acestea este problema. Vorbim de mâinile în care subconştient ştii că trebuie să arunci mâna, clar, dar totuşi tu iei decizia incorectă şi joci. Evident că la finalul potului eşti eliminat din turneu, şi spui ‘Ştiam că trebuia să foldez’. Acesta înseamnă o nervozitate inutilă, când de regulă 99% de ori ştii că eşti în urmă – da, de câteva ori vei fi norocos, dar nu se poate baza pe noroc la deciziile în care trebuie să te dublezi sau eşti eliminat. Pe termen lung vă asigur că pierdeţi bani.
Aceste incertitudini sau acţiuni legate într-un fel de tilt pot veni oricând şi apar din senin. Să zicem că facem raise preflop cu A-9 din poziţia Cutoff, doar jucătorul de pe button dă call. Pe flop vine K – J – 7, n-am nimerit flopul deloc, şi nu avem nici draw la nimic, dar decidem să facem un continuation bet, adversarul nostru dă call.Pe turn soseşte un 5, ceea ce nu schimbă absolut nimic – la momentul de faţă decizia corectă ar fi să renunţăm la câştigarea potului, şi să lăsăm oponentul “în pace”. Chiar în aceste situaţii mă întâlnesc cu nişte variaţii de joc nervos care rezultă în eliminarea tiltatului. Aici încep oamenii să blufeze allin, şi dacă primesc callul, nu mai au şanse deloc.
Un alt exemplu, când oamenii nu pot arunca perechile mici, sau nu le joc în modul corect – despre care voi scrie un articol separat. Deci, în acest exemplu un shortstack împinge allin, şi un jucător în faţa ta dă call, dar mai rămânde cu jetoane. Noi avem o pereche de şeptari (7 7). Probabil că avem mâna mai puternică, dar cel mai probabil suntem în urmă. Ştiind aceste lucruri noi tot decidem să ne mutăm allin – primim instacall de la jucătorul din faţa noastră, arată J-J. Cu toţii am făcut aceste greşeli, chiar şi acum le repetăm de multe ori, important este să reducem din ele – trebuie să fim aproape 100% sigur că facem totul să fim în faţă când ne mutăm allin – succes la mese în continuare.
Despre shortstackeri
Într-o perioadă de câteva luni, cel mai discutat topic peste tot, atât pe forumuri şi comunităţi online poker cât şi în alte locuri a devenit problema de short stack. Pentru unii nu face nicio diferenţă dacă este shortstack la masă sau nu – pentru alţii însă – ceea ce este majoritatea jucătorilor pe profit, jucătorii shortstack nu sunt iubiţi de nimeni. De ce sunt ei consideraţi periculoşi, enervanţi şi etc. Să ne uităm la câteva lucruri.
Ce sunt de fapt ei?
Dacă vrem să simplificăm un pic, declarăm că cei cu shortstack sunt oamenii care se aşează la o masă de joc cash direct cu cel mai mic număr de jetoane (bani) posibile. Uneori cu un pic mai mult. 20 de big blinduri, de regulă – de exemplu, la un joc de $0.10 No-Limit, a un short stacker va avea în jur de $2. Dar mai avem şi alte probleme cu ei. Cei care joacă după astfel de tactică a un set de regulă, în care nici unul dintre ei nu joacă doar câteva mâini, iar cu acelea nu doreşte să joacă nici pe flop, nici pe turn, nici pe river, totul intră allin înaintea flopului. Depinde de poziţie, de calitatea mâinii. Unii se mută allin direct, alţii fac bet preflop jumătate din stackul lor – cu toate că pierde poturi, el face rebuy doar la cel mai mic nivel posibil, şi în cazul în care se dublează, părăseşte masa de joc imediat. Să ne întoarcem la întrebarea iniţială – de ce sunt atât de enervanţi până la urmă?
* Nu merită
Unul care joacă împotriva unui shortstack se gândeşte tot timpul la faptul, că efortul nu merită să riscăm timpul şi nervii, doar ca să câştigăm o sumă minimă. În mod normal este mai bine să stăm liniştiţi la masă, cu jucători care au stackuri sănătoase, de 100B, şi despre care ştim mai multe – fiindcă stăm de 4 ore cu el la masă. Ştim că joacă foarte tight, şi dacă prinde o parte din flop, un as, ceva, este foarte posibil că va intra allin – no matter what. Contra ei mai putem da call cu nişte suited connectors, şi alte chestii – să flopăm ceva sexy.
Contra unui shortstack pe de altă parte, situaţia nu este chiar atât de clară. Nu primim în nici un caz oddsurile implicite să dăm call nu mâini problematice după flop, pentru în cazul că nimerim ceva, nu vom fi plătiţi la maxim. Ştiind aceste lucruri, short stackerii abuzează fiecare situaţie, cât se poate de mult. Nu fac raisuri preflop, nu fac niciodată limp – pur şi simplu nici nu bazează pe flopuri sau pe cărţile de pe masă. Ei ştiu un singur lucru, să intre allin! Dacă eşti un jucător care concentrează mai mult pe jocul care se petrece după flop, este bine să nu te complici cu ei – Nu merită!
* Hit and Run
Versiune engleză pentru “Mă dublez şi dispar”. Cei care urmează strict regulile shortstacker, de fiecare dată când se dublează-triplează se ridică de la masă şi îşi caută alte jocuri – nu trebuie neapărat o dublare peste 50-100% din stack. Acest lucru de obicei tiltează oponenţii –NO SHIT-. În primul rând pentru că shortstackerii nu lasă adversarilor să recupereze banii pierduţi, să câştigă măcar o parte înapoi din ce-au pierdut. Dar dacă plec, şi caută altă masă, fac rebuy din nou la minim, astfel pot continua strategia bine calculată de fiecare dată. Nu trebuie să ia decizii complicate după flop, nu trebuie să gândească, există o şansă mai mică pentru ei să tilteze – Which is nice.
* "Nu este Poker"
Spun unii, poate că au dreptate. Acesta ar fi problema principală pentru majoritatea jucătorilor care sunt contra lor – “nu este jocul adevărat de poker”. Strategia shortstackului limitează numărul deciziilor ce pot fi luate, fiecare pot jucat rămâne perfect controlat înaintea flopului – de fiecare dată. Normal că jucătorii tradiţionali cu full stack sunt împotriva lor. Ei vor să joacă mai bine după flop, pentru că acolo au avantaj – ei nu consideră că jocul după o tabelă este reală.
Cu toate că fiecare Sser este destul de previzibil în ceea ce priveşte acţiunile sale înaintea flopului, prezenţa lor schimbă în totalitate dinamica jocului. De exemplu, într-un joc normal ai face raise înaintea flopului cu un număr mare de mâini, însă cu un SS pe stânga ta, te gândeşti la alte strategii. Poate nu este o idee foarte fericită să facem raiseul şi să riscăm 3-4 Bburi, pentru că ştim că Ssul de lângă noi va intra allin. Pe de altă parte nu putem să facem raise mai mic, pentru că primim call de la restul mesei, de la cei cu full stack, astfel riscăm să pierdem potul printr-o stupiditate elementară. Trebuie să fim atenţi la alte lucruri.
Ideea şi opinia în general variază – eu, personal nu sunt împotriva Ssurilor chiar atât de mult. Evident nu-mi place să-I am la masa mea de joc, dar sunt de părere că oamenii au dreptul să joacă cum vor, fără ca alţii să comenteze acţiunile lor. Este mai mult un challenge ca să învăţ cum să profitez din ei – dacă nu reuşesc asta e. Iar despre faptul că jocul SS nu este poker, am doar un singur comentariu: Pokerul se joacă pentru bani – indiferent cum, e bine să câştigi! GG pentru toţi, ne mai auzim.
Strategie pentru turneele Heads-Up
Turneele Heads-up (jocul 1-la-1) au devenit foarte populare în anii recenţi. E un test extrem de util de înţelegerea pokerului unde cei care domină jocul au un venit destul de mare. Să ne uităm la câteva tipuri de strategii.
Starting Chips şi Blind Levels
La începerea turneului verifică structura jocului şi cu câte big-blinduri începi în relaţie cu stackul tău. Va trebui să începi manevrarea oponentului chiar de la început, sau ai timp să dezvolţi de un joc solid.
Cât durează un level (intervalul de timp în care creşte blindul) ? Cu toate că online acest factor nu este chiar atât de important cât la jocul live. Evaluează-ţi stackul şi stilul de joc pe care poţi să joci la fiecare blind-level.
Examinarea oponentului
În ce stil joacă adversarul? Este oare capabil să-şi varieze jocul, iar tu poţi să identifici aceste schimbări în timp? - aceste detalii la prima vedere sunt relativ uşoare de reţinut, dar îţi trebuie timp şi experienţă să le controlezi ca lumea.
Dacă observi că oponentul joacă într-un stil hiper-agresiv dar ai chipsurile necesare pentru a-i controla jocul, nu ezita! Însă împotriva unui jucător mai solid, e mai bine să începi să joci mai agresiv.
Capcane
Cu timpul vei avea ca adversari jucători cu un stil foarte agresiv, uneori chiar enervant, în special la limitele mici. Aici va fi momentul pentru a încerca să joci cărţile bune diferit -ex.: slowplay.
Dacă ai o mână destul de puternică, va trebui să laşi oponentul să parieze ca un maniac. Vei fi surprins cât de des aceşti jucători vor fi all-in contra tine, în timp ce tu ai cărţile mai bune, dar când le-ai jucat într-un mod derutant.
Încearcă să joci mai multe cărţi
Jucând heads-up, vei fi nevoit să te implici în multe situaţii, vei avea decizii la fiecare mână, aşadar va trebui să-ţi selectezi cărţile cu care intri în pot mai loose (lejer). Orice As, orice pereche, orice carte broadway (ex.: KJ, AK, AQ, AJ, QJ, etc.), orice suited connectors, şi orice connected cards (pentru a face straight) depinzând numai de stilul de joc pasiv al oponentului. Dacă adversarul face multe limpuri (limp = completarea blindului preflop, fără raise), poţi să joci aproape fiecare mână.
Trebuie să înveţi când să arunci cărţile dacă vrei să fi profitabil jucând stilul loose. Jocul pe flop aşadar devine esenţial. Dacă flopul nu este favorabil, de obicei dai fold, excepţia ar fi drawurile, şi probabil Aşii mari.
Să plătească draw-ul!
Dacă observi că oponentul are un draw pe un flop, fă-l să plătească! Multe pot-uri sunt pierdute în jocul heads-up pentru că jucătorilor le este frică să-şi protejeze cărţile bune, şi adversarilor le intră draw-ul.
Nu juca haotic pentru a învinge un oponent
Pentru mulţi dintre voi este normal să plătiţi all-inul a unui shortstack (jucător cu puţine chipsuri) cu aproape orice două cărţi, dacă aveţi mai multe chipsuri şi vreţi să câştigaţi meciul respectiv. Acest lucru este acceptabil în cazul în care oponentul are 500 chipsuri, iar tu 19,500.
M-am întâlnit însă şi cu nişte call-uri incorecte din punct de vedere matematic. De exemplu call-ul unui push (all-in) de la un adversar cu 2,500 chipsuri, când tu ai cărţile 6-2 şi 17,500 în chipsuri, poate fi considerat inacceptabil. Aceste decizii devin neprofitabile pe termen lung.
În caz că pierzi all-inul, adversarul s-a dublat şi are acum 5,000 împotriva ta. Cu toate că ai stackul mai mare de 15,000 chips în continuare, oponentul mai are şanse să câştige partida. Mai are nevoie de încă un call inutil din partea ta să se dubleze, şi sunteţi egali. Dacă chiar vrei să plăteşti orice push din partea sa, măcar aşteaptă nişte cărţi mai rezonabile.
Jucând împotriva unui singur adversar în loc de 9 poate fi foarte distractiv, mai ales dacă înveţi regulile de bază. Vei fi surprins de mulţimea jucătorilor evident mai slabi ca tine, care au un joc transparent şi previzibil. Bani uşor de câştigaţi!
Succes la mese!
Preflop raise
Oamenii tot se întreb oare de ce este necesar raise-ul preflop, când se poate vedea flopul şi fără riscul jetoanelor. De ce decidem să nu fim cuminţi totuşi. După părerea mea facem raise preflop din 4 motive în total – pot fi mai multe, dar majoritate motivelor ar fi una dintre acestea.
4BB+1BB/limper este mărimea raise-ului preflop convenţional.
De ce este standard mărimea bet-ului? Există opţiuni mai bune sau mai conveniabile?
Răspunsul la aceste întrebări şi probabil la altele vom vedea mai jos, să încercăm să aflăm de ce există în principal PFR, şi de ce unele situaţii sunt diferite de celelalte
Pentru valoarea cărţii
Avem cele mai bune sau probabil că cele mai bune cărţi la masă, şi pariem ca pot-ul să fie cât mai mare. Dacă am putea să garantăm că adversarii dau fold de fiecare dată când noi facem un continuation-bet, după ce am făcut PFR, vrem un pot mare, ca pentru orice sumă mizată după flop ne va aduce sigur victoria, şi potul respectiv. Din păcate aceste cazuri sunt rare, deorace jucătorii slabi nu plătesc cu nimic, au şi ei limitele lor, iar când decizi să blufezi, nu se lasă atât de uşor.
La o masă tipică de mize micro, vei afla că jucătorii care fac limp plătesc fără probleme PFR în jurul 4BB. Dacă însă încerci să măreşti miza vei vedea că toţi încep să dea fold, aşadar va trebui să ajustăm mărimile PFR-ului, depinzând de intenţiile noastre.
Pentru protejarea cărţilor
Avem de exemplu o pereche de aşi, KK, sau AK, dar nu vrem să ne uităm la un flop cu mai multe jucători, deci facem un raise să protejăm mâna. Un alt exeplu ar fi, un AK în mână iar ca adversar avem un maniac cu cărţile KQ, despre care ştii că nu aruncă după flop dacă are top-pair. Iată! Evident că este un flop extrem de frumos: K82, faci bet, el call, bet, call. Controlul pot-ului este în mâinile tale, deoarece oponentul este menit să piardă o sumă maximă.
Pentru controlarea pot-ului
Decidem să facem raise preflop câteodată doar pentru a menţine dominanţa pe masă, sau a crea un image hyper-agresiv, oarecare, dar de multe ori numai profităm de poziţia în care suntem, sau încercăm să manevrăm un bluff foarte elaborat pe flop/turn, cu c-bet şi semi-bluff.
Din bluff
Ne întâlnim des cu aceste situaţii, când încercăm să furăm blindurile, din orice poziţie sau BvB (Blind vs. Blind)
Sunt de părere că de fiecare dată când facem PFR, de ex. la limitele micro una din aceste motive va fi prezent. Deci ştim de ce facem raise, ar trebui să stabilim mai precis cât de mare ar trebui să fie suma raise-ului. În general 4BB+1BB/limper de obicei este de ajuns, din diferite motive: va fi costisitor pentru oricare dintre jucători să vadă flopul, aşadar vom fi fericiţi dintr-un fel pentru oricare jucător care permite să plătească suma cerută de noi. Oricum decizia finală va fi fold pe orice flop-bet, sau vei avea o mână mai puternică, într-o poziţie avantajoasă.
În mod ideal vrem să variăm mărimea raise-ului încât să aveam măcar un caller (cu excepţia când facem blind-steal) pentru ca în momentul în care avem o pereche de aşi de ex. să putem merge all-in înainte de flop dar să şi primim un call. Dacă vrem să facem un raise de izolare contra unui jucător slab, să alegem mărimea corectă pentru care numai acel jucător va decide să joacă contra tine.
Deoarece majoritatea deciziilor la mesele de poker vor fi corelate la mărimea pot-ului, creşterea mizei încă de la început nu sună absolut ca o idee proastă. În acest fel micşorezi şansele implicite (implied odds) ale adversarilor, ceea ce înseamnă că nu vor avea şanse corecte pentru a vedea un flop cu cărţile respective. De obicei aceastp mărime a PFR-ului ar fi de 4BB-5BB, jucătorii slabi vor face call-uri stupide, vor face aşadar cu timpul greşeli minore, care cu timpul te vor face mai bogat.
Cum sa joci corect bubble time
Sa joci corect in timpul bubble-ului la turnee,in special la cele cu multi jucatori inseamna pentru cei mai multi sa intri in bani. Si acum ma astept sa citesti in continuare acest articol? Da, desigur ca astept sa continui sa citesti, deoarece intrebarile despre cum sa joci in "bubble time" sunt foarte frecvente, si raspunsurile sunt foarte importante.
Cheia pentru a intelege jocul pe "bubble time" este sa faci un pas inapoi si sa privesti turneul ca pe un intreg. Suntem constienti ca platiti vor fi doar cei din primele locuri, dar acolo exista o bariera psihologica pentru multi jucatori, de a recupera banii investiti. Eu cred ca multi gandesc ca, daca reusesc sa intre in bani de multe ori insa fara rezultate extraordinare, vor deveni jucatori castigatori, si dupa ce intra in bani vor fi capabili sa mearga inainte si sa castige. Nimeni nu vrea sa fie eliminat dintr-un turneu dupa ce a jucat multe ore, fara nimic. Acest tip de gandire este eronat.
Singura metoda pentru a face bani in poker este sa treci peste toate lucrurile care iti distrag atentia si sa te uiti dupa bani, iar acest lucru se poate exprima prin EV sau valoarea asteptata. Daca vrei sa spui ca nu ai pierdut acele ore pentru nimic iar acest lucru te face cu adevarat nefericit, atunci joaca conservativ si ai grija. Dar nu te minti singur despre faptul pentru care faci asta. Daca joci in orice alt fel decat cel mai profitabil, atunci renunti la EV. Asta inseamna ca practic tu pierzi banii pentru a fi mai fericit sau mai comfortabil cu deciziile tale. Cand privesti lucrurile asa, cei mai multi jucatori pot vedea ca nu vor sa sacrifice EV-ul pentru a se simti bine, ei vor vrea sa castige cat de multi bani pot.
Pentru a putea sa ne concentram asupra banilor si pentru a putea lua aceste decizii profitabile, in special in "bubble time" cand s-ar putea sa fie greu de luat, trebuie sa lasam deoparte factorul psihologic si sa jucam corect, chiar daca asta inseamna ca putem fi oricand "bubble" iar asta deoarece noi jucam sa facem bani, nu sa intram in bani.
Razvan Popovici-Simple Poker System
Titlu: Simple Poker System
Autor: Razvan Popovici
Numar pagini:~300
Pret: ~120Ron
Data Publicarii: 2010
Simple Poker System este un manual de poker conceput dupa ani de zile de practica si analiza a jocului, totul materializat intr-un ghid practic ce poate transforma un jucator de poker slab intr-un rechin de temut la masa de joc.
Ghidul se adreseaza in special jucatorilor de Sit'n go, in opinia autorului, acesta fiind net superior ringului, din punct de vedere al profitabilitatii.
"Motivul: in multe privinte, SNG-urile no-limit pot fi considerate o stiinta. Au o structura care iti permit sa folosesti o formula destul de precisa pentru a castiga (mult mai clara decat la cash-games). Toate turneele incep cu un numar fix de jucatori, fiecare cu un numar egal de chip-uri. Si joci cu aceiasi oameni de la inceput pana la sfarsit – asa ca ti-e mult mai usor sa intelegi cum joaca fiecare" .
Simple Poker System este o lectura placuta, dedicata deopotriva incepatorilor cat si jucatorilor mediu-avensati, fiind un sistem stiintific 100%; cu toate aceste ghidul este structurat simplu, pe intelesul oricui.
Puteti comanda acest manual de poker direct pe siteul autorului, banidinpoker.com, pentru suma de 120 Ron (aproximativ$30).
Stilul LAG (Loose-Aggressive) explicat
Cu toţii ştim ce înseamnă să joci pokerul într-un mod agresiv, am văzut cei ca italianul Dario Minieri să aibă succese uriaşe având acest gen de joc, dar şi americanul Brandon Cantu are o strategie similară – care i-a adus multiple brăţări WSOP şi titlu WPT. Cum să încercăm acest stil de joc, la ce ar trebui să fim atenţi, care sunt principalele sfaturi. Stilul hiper-agresiv este bine-folosit, când:
* Izolăm limperii înainte de flop
Vreţi să ajungeţi heads-up împotriva unui oponent în poziţie. Veţi avea o şansă mult mai mare să câştigaţi jetoanele necesare, dacă sunteţi în pot contra unui singur “fish” – astfel, ruta cea mai logică pe care puteţi merge este un raise preflop, după care majoritatea limperilor va arunca mâna. De asemenea, dacă preluaţi controlul potului chiar înaintea flopului, va fi mai greu pentru ei să câştigă potul respectiv după flop – voi sunteţi mai agresivi, astfel ei trebuie să nimerească flopul sau să aibă cea mai bună mână. E simplu.
* Facem 3-beturi foarte des
Dacă daţi doar call la plusările oamenilor preflop, este mult mai complicat să câştigaţi un pot – dacă însă preluaţi comanda cu 3beturi constante, veţi vedea că totul merge mult mai simplu. Cel puţin cu privire la câştigarea potului preflop. Dacă de exemplu aveţi o pereche de optari, dacă primiţi un 3-bet la raiseul preflop – având 40-50 de big blinduri -, veţi avea probleme să luaţi deciziile corecte de foarte multe ori. Dacă schimbăm situaţia, şi voi faceţi 3-betul cu optari, oponentul se va afla într-o situaţie similar incomfortabilă, ceea ce, de multe ori rezultă un fold din partea lui. Putem creşte stackul fără să ajungem la showdown, sau nici până la flop – fără continuation bet chiar.
Este important să alegem cărţile corecte în momente potrivite de dinamica jocului, în care decidem să facem allinul 4bet, sau doar 3-bet şi cu ce dăm call la allinuri. Sunt cărţi, cu care în mod evident suntem pregătiţi să împingem allin, precum Q-Q+ şi A-K, dar putem împinge allin şi cu 10-7 dacă simţim că adversarul va folda, în mod sigur nu vom fi foarte dominaţi. De multe ori putem face 3-beturi light cu K-J, dar trebuie să cunoaştem jucătorii de la masă, aceştia vor da seama rapid ce se întâmplă – apoi toată lumea va deveni mai loose, urmează schimbul de tactică.
* Să alegem adversarii cu stack “corect”
Pe lângă faptul că va trebui să fiţi atenţi la jucători, este la fel de important să observaţi constant mărimile stackurilor din jurul vostru. Cu cât vă aflaţi mai deep (aveţi mai multe big blinduri) pentru că veţi avea posibilitatea să-I “terorizaţi” în fazele următoare. În principiu, nu vrem să facem 3-bet cu nimic, contra jucători, care au mai puţin de 25 big blinduri. Dacă faceţi 3-bet împotriva unui jucător cu 20 sau 30 de big blinduri, veţi afla din nou în situaţii foarte ciudate şi complicate, mai ales când aveţi în mână perechi precum 9-9 sau 10-10, şi ei împing allin. Gândiţi-vă, avem o decizie grea, ei foldează mâna mai slabă şi împing cu cea puternică.
* Ajustaţi-vă jocul în continuu
Când jucaţi cu un stil hiper-agresiv, trebuie să fiţi foarte activi la masă şi foarte flexibili. Este un tip de joc foarte distractiv, dar vă puteţi complica foarte uşor cu situaţii problematice. De exemplu dacă ştiu că un jucător este foarte bun, şi loose, pot să-I fac 3-bet şi să dau call la all-inul lui şi cu mâini nu foarte puternice, precum 7-7 sau A-T. Dacă jucătorul respectiv însă este foarte tight, nu voi dau call, dar ei ştiu că îi vor pune în situaţii foarte dificile în continuare, şi mă vor evita dacă se poate.
* Nu încetaţi cu agresivitatea!
Dacă aţi trecut de fazele bubble şi sunteţi aproape de bani, să nu ezitaţi, continuaţi să puneţi su presiune restul mesei, să nu vă fie frică că veţi fi eliminaţi, nu ne interesează de obicei decât primele două poziţii. Banii grei se fac, când câştigaţi un turneu, nu locurile 9, 10, etc. Cel mai profitabil stil de joc agresiv va fi în perioadele de bubble şi la masa finală, unde toată lumea vrea să ajungă cât mai sus, fără să riscă nimic. Jucătorii de vin şi mai tight, şi încep să foldeze mâini cu care ar fi avut şansa să dubleze. Continuaţi agresiv!
Indicaţii şi tactici generale
Se spune că jocul de poker este foarte uşor de învăţat, dar este greu să ajungi să joci jocul foarte bine. Este într-adevăr o grea provocare să desluşeşti tainele oricărui joc de poker. În această secţiune despre strategia în poker vei găsi multe indicaţii preţioase care să te ajute să devii un bun jucător de poker. Pe această pagină vei găsi sfaturi generale privitoare la poker, precum şi link-uri către articole despre diverse strategii folosite în poker.
Strategia de bază a oricărui joc de poker presupune înţelegerea mai multor concepte, care trebuie asimilate şi înţelese pentru a deveni un jucător de poker câştigător. Următoarele concepte sunt fundamentale pentru învăţarea unei strategii câştigătoare în poker:
* O selecţie foarte riguroasă a mâinilor de start, ceea ce poartă numele de "joc tight".
* Un joc agresiv.
* Alternarea stilului de joc, pentru dezorientarea adversarilor.
* Urmărirea jocului oponenţilor, astfel încât să puteţi profita de greşelile lor.
Gândeşte-te permanent la aceste concepte în timp ce îţi formezi educaţia de jucător de poker. Aceste concepte strategice se aseamănă într-un fel cu paleta de culori a unui pictor - culorile de bază sunt aceleaşi, dar fiecare artist le foloseşte în moduri proprii care-i definesc stilul.
Câteva consideraţii despre strategii în poker
Decizii importante pentru jucătorul de poker începător
În primul rând trebuie să decizi dacă doreşti să joci poker pentru bani sau doar pentru distracţie. Pentru a câştiga în mod constant este nevoie atât de mult timp, cât şi de mult efort. Cu alte cuvinte, este nevoie de multă muncă. Nu este nimic greşit în a juca poker doar pentru distracţie, dar de asemenea nu este nici un motiv să joci în pierdere, chiar dacă joci doar pentru distracţie. De aceea trebuie să decizi din timp ce tip de jucător de poker doreşti să fii, pentru a-ţi face deciziile viitoare privitoare la poker mai uşoare.
Dacă iei în mod constant decizii corecte, rezultatele se vor vedea în cele din urmă
Chiar şi cei mai buni jucători de poker din lume au sesiuni pierzătoare. Este o greşeală să crezi că vei câştiga de fiecare dată când te vei aşeza la o masă de poker. Ţelul tău ar trebui să fie să joci cât poţi de bine în fiecare sesiune de joc. Dacă reuşeşti să faci asta, rezultatele se vor vedea, pe măsură ce abilităţile tale se vor dezvolta.
Mulţi jucători fac greşeala de a-şi judeca jocul de poker în funcţiile de rezultatele fiecărei sesiuni de joc. Dar scopul dtău ar trebui să fie să iei cele mai bune decizii de fiecare dată. Cu cât reuşeşti să faci acest lucru mai des, cu atât rezultatele tale vor fi mai bune.
Matematica în poker
Poker-ul este un joc în care matematica are un rol important, şi de asemenea un joc cu informaţie incompletă. Se poate ca afirmaţia anterioară să sune puţin complicat, dar nu este chiar aşa. Simplificând, se poate spune că o strategie câştigătoare de poker are la bază o selecţie foarte bună a mâinilor de start. Dacă intri în joc având o mână bună de mai multe ori decât oponenţii tăi, vei câştiga mai des decât ei.
Dincolo de mâinile de start
Alegerea mâinilor de start este fundamentală pentru o strategie de poker, dar acesta este numai începutul. Odată ce ai dobândit cunoştinţele privitoare la mâinile de start şi ai înţeles cum poziţia ta la masă influenţează cerinţele acestor mâini, următorul lucru pe care trebuie să-l faci este să joci restul mâinii cât mai bine. Ceea ce diferenţiază foarte bine jucătorii profesionişti de jucătorii amatori este că primii joacă mult mai bine decât oponenţii lor pe tot parcursul mâinii, inclusiv după ce deciziile privitoare la mâinile de start au fost luate.
Acest lucru este cu atât mai important în privinţa deciziilor luate chiar înainte de sfârşitul unei mâini. Aceste calităţi presupun calcule cu privire la mărimea potului şi a pariurilor, înţelegerea modului în care oponenţii tind să parieze, precum şi folosirea poziţiei. Anii de joc necesari perfecţionării jocului de mijloc şi de sfârşit din timpul unei mâini de poker merită însă efortul, pentru că mici îmbunătăţiri ale abilităţilor unui jucător de poker pot avea un efect foarte mare ale câştigurilor sale.
Evitarea "Tilt-ului"
În poker tilt-ul se defineşte în general ca fiind pierderea controlului emoţional, din diverse cauze. O calitate esenţială a unui jucător de poker este aceea de a evita tilt-ul. Oponenţii tăi vor încerca să se folosească de starea ta de spirit, astfel încât să te împingă să iei decizii greşite, dar vor reuşi acest lucru numai dacă tu îi vei lăsa. Jocul bazat pe stări emoţionale rezultă în decizii greşite şi bani pierduţi. Se poate întâmpla oricui să fie afectat de tilt, iar uneori singurul remediu este o pauză de joc. Asta n-ar trebui să te împiedice să te opreşti din joc, pentru că masa de poker va fi în acelaşi loc şi peste 10 minute. Şi de fapt va fi în acelaşi loc şi în ziua următoare.
SFATURI PENTRU JOCUL DE POKER
Această colecţie de sfaturi pentru jocul de poker a fost concepută de către Mike Sexton (gazdă a PartyPoker.com şi comentator al World Poker Tour) şi Linda Johnson (o jucătoare cunoscută de poker şi o personalitate în lumea acestui joc).
- Fiţi atenţi
- Urmăriţi jucătorii care joacă agresiv sau neglijent şi pe cei care sunt încordaţi, încercaţi să jucaţi împotriva celor neglijenţi şi evitaţi-i pe cei încordaţi, cu excepţia cazului în care aveţi o mână puternică.
- Fiţi atenţi la fise
- Trebuie să ştiţi mereu câte fise are fiecare jucător. Ţineţi cont cine are mai multe fise decât dumneavoastră şi jucaţi cu mai multă atenţie împotriva acestora - o singură greşeală vă poate scoate din joc. De obicei, este mai bine să vă disputaţi poturi cu jucători care au mai puţine fise decât dumneavoastră.
- Nepotrivire
- În cazul în care cărţile dumneavoastră nu corespund cu cele comune, aruncaţi-vă atunci când altcineva pariază.
- As în mână
- Nu jucaţi întotdeauna când aveţi un As în mână. Totuşi, jucaţi Asul dacă este însoţit de o carte din aceeaşi suită sau de o carte cu o valoare de cel puţin 10.
- Mâini cu care se rămâne în joc înainte de flop
- Jucaţi cu două perechi (7-7, 9-9), cu două figuri (K-Q, Q-J), sau cu mâini care vă pot aduce atât chintă cât şi culoare (8-9, 6-7 din aceeaşi suită). Aveţi răbdare şi renunţaţi la alte mâini, în afara cazului în care sunteţi pe blind.
- Aveţi o mână bună? Pariaţi serios
- În cazul jocului Texas Hold'em fără limită, jucătorii pot paria pe toate fisele lor, în orice moment, aşa că pariaţi agresiv atunci când aveţi o mână bună.
- Urmăriţi şi aşteptaţi
- Jucaţi puţine mâini când sunteţi printre primii jucători care acţionează, deoarece veţi fi „în afara poziţiei” şi veţi fi vulnerabil în momentul în care ceilalţi jucători plusează.
- Aşteptaţi să vă vină rândul
- Nu acţionaţi până nu vă vine rândul; la masa de poker, jocul se desfăşoară în sensul acelor de ceasornic.
- Fiţi un jucător care pariază, nu unul care doar plăteşte
- Este bine să fiţi agresiv.
- Plătiţi cacealmalele
- În cazul în care cineva plusează de pe o poziţie finală (aproape de sau chiar pe buton), re-plusaţi o sumă considerabilă, în cazul în care sunteţi pe blind. Există şansa ca aceşti jucători să nu aibă o mână mare şi doar să încerce să vă fure blind-urile. (Acest stil de joc, numit şi „over the top”, este, probabil, cel mai puternic joc pe care îl poate face cineva în Texas Hold'em fără limite.)
- Aveţi răbdare
- Cea mai mare greşeală pe care o fac majoritatea jucătorilor este aceea de a acţiona prea rapid. Atunci când luaţi o decizie importantă, gândiţi-vă un moment la modul în care a decurs parierea şi la ce ar putea avea adversarul dumneavoastră în mână. Nu vă grăbiţi.
Conceptul GaP Edme Christophe
Conceptul "Gap" este unul din conceptele gândite de David Sklansky. Conceptul "Gap" descrie diferenţa între valoarea mâinii a unui jucător care plusează şi mâna jucătorului care face call la plusare. Conceptul Gap este in special folositor în ultimele etape ale unui turneu.
Conceptul gap este un principiu general important pe care trebuie să îl înţelegi dacă vrei sa fii un jucător de succes în turnee. Sklansky a introdus conceptul în cartea sa „Tournament Poker for Advanced Players". Conceptul implica simplu faptul că ai nevoie de o mână mai bună pentru a face call la o plusare din partea unui adversar decât atunci când tu eşti cel care face plusarea iniţială. „Gap" este drept urmare diferenţa dintre tăria unei mâini cu care un jucător va face call la o plusare şi tăria mâinii cu care acest jucător care va paria.
Mărimea acestei diferenţe(gap) depinde de modul în care adversarul tău joacă. Conceptul presupune ca jucătorul care plusează iniţial are o gamă largă de mâini care îi permit sa facă acest lucru. Cu cât este mai „tight" imaginea acestui jucător, cu atât mai mic va fi numărul acestor cărţi iar diferenţa dintre valoarea mâinii celui care plusează şi cea a celui care se gândeşte să plătească este mai mare. Dacă adversarul tău este foarte „loose", poate exista situaţia în care nu este nici o diferenţă(gap). Acest concept este folosit deseori in poker-ul de turneu, in special când blind-urile sunt foarte mari in comparaţie cu stack-ul tău.
Sklansky a dezvoltat un sistem pentru jucătorii începători de turnee No Limit:
1. Daca cineva înaintea ta a plusat, intră all-in cu Aşi, Popi sau A-K suited. Dacă nu ai o astfel de mână, atunci renunţă.
2. Daca nimeni înaintea ta nu a plusat, atunci intra all-in cu orice pereche, A-x suited, A-K (suited sau non suited) si toţi conectorii suited, excepţie făcând 2-3 si 3-4.
Utilizând opţiunea 2 înseamnă că mergi all-in cu aproximativ 13% din toate mâinile posibile. Ambele opţiuni trebuie totuşi ajustate dacă blind-urile sunt foarte mari în raport cu mărimea stack-ului tău. Acest sistem explică clar cum funcţionează conceptul gap. Faci call o gama mică de mâini şi împingi cu gamă mult mai mare.
În turnee va trebui sa eviţi confruntările cu jucătorii care au arătat tărie şi vrei să exploatezi slăbiciunile jucătorilor care încearcă să supravieţuiască cu un stack mic. Un punct important este faptul că spre sfârşitul unui turneu no limit jucătorul nu trebuie să pluseze dacă un re-raise înseamnă automat muck pentru el.
Exemple
All-inurile au loc in multe turnee, dar Sklansky foloseşte exemple in situaţii specifice. "Te afli într-un turneu si eşti pe big blind. Ai fise suficiente pentru a face call la o plusare mică. Toţi fac fold până la blind-ul mic, care face un min-raise fără a se uita la cărti. Tu te uiţi la cărţile tale şi vezi 3-2o. Vei face call aici? Da! 3-2o are şanse de câştig de 32% împotriva unei mâini aleatorii şi ai pot odds de 3:1."
Iată un exemplu de aplicare a conceptului gap prin o mână marginală K9s. Imaginează-ti că ai această mână într-o poziţie de mijloc sau târzie. Daca un jucător cu o stivă considerabil de mare plusează înaintea ta, acest lucru indică o mână relativ puternică. O plusare dintr-o poziţie iniţială pare mult mai puternică decât o plusare dintr-o poziţie târzie deoarece acest jucător ştie că mai sunt mulţi jucători ce trebuie să acţioneze după el, iar daca primeşte call, el va juca această mână în poziţie proastă. Mâna acestui jucător poate fi AJ+ sau 99+. Aceste mâini sunt favorite împotriva mâinii tale K9s, iar din acest motiv ar trebui să renunţi în acest moment la ea. Totuşi, dacă nici un jucător înaintea ta nu a plusat sau deschis simplu, poţi continua să joci cu această mână. Nu au mai rămas mulţi jucători care să acţioneze după tine şi vom folosi acest concept gap in avantajul nostru. Aşi slabi, perechi mici şi chiar AJ poate renunţa aici împotriva all-inului tău.
AKo este bineînţeles o mână monstruoasă în no limit şi este deseori împinsă all-in sau called all-in. Mersul all-in preflop este deseori o modalitate bună de a juca această mână. Totuşi este mai bine să mergi all-in cu această mănă decât să faci call all-in. Împotriva unei perechi aleatorii eşti inferior dacă masa nu te ajută, iar împotriva altei mâini aleatorii eşti favorit 2:1. Dacă tu ai intrat all-in, multe dintre aceste mâini vor fi aruncate de adversari, aşa că daca primeşti call, te vei regăsi deseori împotriva unei perechi precum 88+.
Gama Mâinilor
După cum am menţionat mai înainte, gama de mâini cu care poţi împinge împotriva unui jucător loose-aggressive este mult mai mică în comparaţie cu gama de mâini pe care o poţi folosi împotriva unui jucător pasiv. Împotriva unui jucător pasiv poţi împinge cu toate mâinile prezentate în tabelul galben de mai jos. Aici gaura va fi foarte mare. De exemplu nu este foarte probabil ca un jucător pasiv să dea call cu o mână precum J8o. Ţine minte, totuşi îţi trebuie un stack relativ mare pentru a-i face pe adversari să renunţe. Dacă un jucător are nevoie sa dea call la un extra 1BB, toţi jucătorii vor face call cu orice mână.
Împotriva unui jucător agresiv această gamă va fi mai mică. Aici vei împinge cu A9+, orice pereche şi KJ+. Diferenţa este mult mai mică aici, aşa că trebuie sa joci mâini mai bune.
în termen de call se aplică exact opusul. Împotriva unui jucător pasiv poţi face call cu un număr foarte mic de mâini, în timp ce împotriva unui jucător loose-aggressive, această gamă va fi mult mai mare. După cum poţi vedea, este foarte important să ştii despre stilurile de joc ale adversarilor.
Deoarece mulţi jucători au aflat/citit despre conceptul gap, poţi face call la multe încercări de steal când te afli pe big blind cu mâini care în mod obişnuit nu au valoare. Este mult mai uşor sa faci call cu o mana precum K3o sau A2o decât sa faci call cu un conector low de culoare.Acest tip de analiza este bineînţeles foarte static. Îţi oferă un ghid de utilizare împotriva unui tip specific de jucător, iar analiza depinde de stilul de joc al acestui jucător. Nu ia in considerare propriul stil de joc, dinamica mesei, mărimile stack-urilor etc.
Ideea Principala
Conceptul de Gap are de a face cu poziţia, tipul jucătorului (loose sau aggressive) cu care te duelezi, propria imagine, stack-ul mediu, stack-ul tau în relaţie cu celelalte, nivelul blind-urilor, numărul de jucători de la masa, structura premiilor, bubble play si mai multe.
în teoria lui, Sklansky presupune că adversarii tăi nu înţeleg conceptul Gap. Totuşi, fiecare jucător cu un anumit nivel de experiență va trebui să înţeleagă conceptul daca el/ea doreşte să joace în turnee profitabil. Faptul că adversarii tăi înţeleg conceptul gap se poate dovedi avantajos pentru tine. De exemplu, ei fac call la mâna ta bună cu K3o. Va trebui să aplici acest concept dacă vrei să supravieţuieşti în ultimele etape ale turneelor. Nu poţi aştepta mereu să îţi vină Aşi sau Popi.
Iată un scurt clip in care Phil Gordon explica pe scurt încă odată Conceptul Gap.
7 Semne ca esti un TAGFISH
Toata lumea stie ca jocurile online de astazi sunt puternic populate cu jucatori agresivi numiti si TAGS
Dar pentru a merge impreuna cu cei care stiu sa faca bani pragul de rentabilitate este mare da asa bine pot sa si piarda bani acesti sunt denumiti TAGFISH.
La suprafata s-ar putea sa fie greu sa distingem un TAgFish de un castigator regulat .El cumpara in totalitate topuri la fiecare mana are statistici decente si joaca ceea ce crede ca este bun in poker.
Dar asta nu inseamna ca castiga.Asta deoarece el se gandeste la poker decat la statistici bune.Pokerul este un sport al gandirii nu poti imita ceea ce citesti si sa devi un robot de imprimat bani.Trebuie sa fi in stare sa aplici tot ceea ce ai invatat si sa iei decizi bune de fiecare data cand joci.Un Tagfish joaca acelasi joc tota viua,in fiecare zi.indiferent de situatie.Si cand e sa piarda crede ca este cel mai ghinionist jucator de pe Planeta.
Iata cele 7 semne
1 Te gandesti la distanta oponentului tau dar niciodata la a ta
Toata lumea stie ca incerci sa iti pui oponentul in raza ta de actiune.Este una dintre cele mai importanta calitati in poker.Dar Tagfishul nu se gandeste la propia lui raza.Oponentul urmand sa joace mana in diferite moduri in acord cu ce crede el ca ai tu.Niciodata nu vei fi in stare sa iti pui exact oponentul in raza de actiune fara sa va ganditi la inceput la propria dumneavoastra raza de perceput.
2 Ai incalcat competentele pe care le-ai invatat
Un Tagfish incearca sa invete si sa joace poker,Se uita la filme,citeste articole si studieaza jocul intensiv.Dar incalca informatiile pe care le -a invatat
El va invata ca a continua a paria si renuntarea este grea.El va invata sa expoateze jucatorii deoarece c-bet va pluti foarte mult flopul.Va invata ca ca trei pariuri este cea mai profitabila si asa va face indiferent de adversarul sau si o va face cu o mana falsa.
3 Esti pe acelasi interval de intrerupere cum faci cu butonul
Un Tagfish trateaza cut-off si butonul in aceiasi pozitie.Daca un oponent ridica din pozitia initiala el va apela la cut off cu 6 si 9 gandindu-se ca este perfect deoarece va juca potul pe pozitie.Dar asta pur si simplu nu este cazul.Vei mai lua inca un jucator in spatele tau iar daca acesta este bun iti va face viata un calvar.
Acel jucator poate paria de 3 ori ori de cate ori te anunti cu mana slaba,speculativ poate sa iti fure pozitia de post flop si te poate pedepsi dupa flop
4 Supraestimeaza sansele implicite
Un Tagfish gandeste ori de cate ori face nuci va castiga un cos.El crede daca apeleaza cu un blind cu o pereche de jaluzele va castiga stiva adversaului de fiecare data.Deci el solicita cu mainile sale speculative post-flop,







