Accesaţi lecţiile noastre de strategie în poker în cadrul Academiei Full Tilt Poker şi învăţaţi poker împreună cu profesioniştii!
Razz este o versiune de poker mai puţin cunoscută. Şi în ciuda faptului că are propriul event în cadrul World Series of Poker, nu veţi găsi acest joc în multe săli de poker.
Ca în majoritatea formelor de poker, razz utilizează un set standard de 52 de cărţi. Jocul se desfăşoară la o masă de opt, şi pare foarte similar cu mult mai popularul 7 card stud. Totuşi, la razz obiectivul este realizarea celei mai mici mâini cu putinţă.
Fiecare jucător începe cu două cărţi hole şi o carte cu faţa în sus şi apoi dealerul împarte fiecărui jucător activ încă trei cărţi cu faţa în sus şi o carte finală cu faţa în jos. Fiecare jucător care rămâne la fiecare rundă de pariere sfârşeşte prin a avea şapte cărţi - patru cu faţa în sus şi trei cu faţa în jos. La arătarea cărţilor, jucătorul care are cea mai bună mână cu cărţi MICI utilizând oricare cinci din cele şapte cărţi ale sale câştigă potul. Asul este considerat întotdeauna carte mică, iar chintele şi culoarea nu au efect asupra valorii mâinii. Cea mai bună mână posibilă este A-2-3-4-5.
Fiecare mână nouă de razz începe atunci când fiecare jucător depune un ante în pot. Ante-ul este o plată în pot înainte de fi împărţite cărţile, pentru stimularea acţiunii. În razz, ante-le este de obicei de 20% din cea mai mică limită de pariuri. De exemplu, într-un joc de 2 $/4 $ cu limită, ante-ul este de 40 cenţi. Fiecare jucător trebuie să depună un ante la fiecare mână pentru a primi cărţi.
Când vă aşezaţi pentru prima dată la masă, vi se va solicita să depuneţi un ante şi, după ce veţi face acest lucru, veţi primi imediat cărţi. Nu există blind-uri în razz.
În razz, poziţia dealerului nu se roteşte la fel ca în jocurile cu blind. Poziţia dealerului este indicată de către un disc alb denumit buton de stud. Butonul de stud se află întotdeauna în poziţia 8, şi fiecare nouă împărţire a cărţilor începe la locul 1. Prima carte a fiecărei runde succesive merge la primul jucător activ (unul care fie a egalat toate pariurile până în acel moment, sau a depus în pot toate fisele - adică nu mai dispune de fise pentru a egala pariurile) din stânga butonului. Dacă rotiţi masa pentru a vă schimba poziţia, se roteşte şi butonul. În acest fel se clarifică poziţia de împărţire a cărţilor. Acest lucru este important doar în situaţiile rare în care unul sau doi jucători au board-uri identice. După prima rundă, dacă mâinile au valori egale, mâna cea mai apropiată de stânga butonului începe parierea.
Când ante-urile au fost depuse, dealerul împarte două cărţi cu faţa în jos pentru fiecare jucător, şi apoi câte o carte cu faţa în sus, începând cu poziţia 1. Cele două cărţi cu faţa în jos sunt numite cărţi hole. Cărţile dumneavoastră hole apar cu faţa în sus pe ecran, dar nu vă faceţi probleme! Doar dumneavoastră vă puteţi vedea cărţile hole. Doar spatele cărţilor hole ale celorlalţi jucători apar pe ecran. Toţi ceilalţi jucători au o vedere similară, putându-şi vedea doar propriile cărţi hole. Puteţi deosebi cărţile hole de cărţile de început, la vedere, deoarece cărţile hole sunt situate mai jos decât cărţile de început. Puteţi vedea cărţile cu faţa în sus ale celorlalţi jucători, şi aceştia, la rândul lor, le pot vedea pe ale dumneavoastră.
Razz, ca orice altă formă de poker, se reduce la pariere. Razz are cinci runde de pariere. Mărimea pariurilor depinde de structura jocului. Toate jocurile razz pe Full Tilt Poker sunt jocuri cu limită. Primele două runde de pariuri sunt la un nivel, iar următoarele trei dublează nivelul respectiv.
Cea de-a treia carte comună
În prima rundă (cunoscută sub denumirea de "cea de-a treia carte comună"), pariurile încep cu jucătorul care are cea mai mare carte de început. Acest pariu este un pariu forţat. Pariul trebuie să fie cel puţin minimum specificat, denumit deschidere, dar poate fi şi mai mare. Deschiderea înseamnă de obicei o pătrime din limita inferioară. Dacă doi sau mai mulţi jucători au cărţi la vedere cu aceeaşi valoare, jucătorul care trebuie să facă deschiderea este stabilit în funcţie de culoare, în ordine de bridge (pică, inimă roşie, caro, treflă). Aceasta este singura dată când culoarea are vreo relevanţă în razz. De exemplu, dacă trei dame apar în prima rundă în această ordine, Qd, Qh, Qs, cel care deţine Qs trebuie să facă pariul de deschidere.
În imaginea de mai sus, este prezentată cea mai mare carte. Trebuie să faceţi un pariu. Aveţi doar două alegeri. Puteţi:
* deschide
* finaliza pariul, adică de a mări pariul la limita inferioară
Selectaţi operaţia prin executarea unui clic pe caseta de dialog. În timp ce puteţi finaliza întotdeauna pariul, veţi observa că, de obicei, jucătorii deschid pentru minimum. Dacă toţi părăsesc mâna, veţi câştiga ante-urile, şi este făcută următoarea mână.
În mod normal, nu toată lumea va părăsi mâna pentru o deschidere.
Dacă deschideţi, fiecare jucător succesiv are trei alegeri:
* a părăsi mâna
* de a chema, adică de a egala pariul de deschidere
* de a plusa -- adică de a mări pariul precedent
Fiecare jucător care urmează are aceleaşi trei alegeri. Dacă s-a făcut o plusare, fiecare jucător care alege să continue trebuie fie să cheme pariul total sau să pluseze. În oricare tură de pariuri, poate exista maximum un pariu şi trei plusări. Pariul de deschidere plus finalizarea contează ca un pariu în prima rundă. De exemplu, într-un joc cu limită 2 $ / 4 $, deschideţi cu 50 cenţi, un alt jucător finalizează pariul la 2 $, şi apoi doi jucători plusează. Pariul total ajunge la 6 $. Acesta este echivalentul a trei pariuri şi un alt jucător mai poate face încă o plusare. Aceasta ar fi ultima plusare pentru runda respectivă, ajungându-se la maximum.
Dacă părăsiţi mâna în orice moment, cărţile dumneavoastră sunt eliminate din joc şi nu mai sunteţi afişat pe ecran.
A patra carte comună
O dată ce pariul pentru prima rundă este finalizat, adică după ce fiecare a avut posibilitatea fie de a părăsi mâna, fie de a egala pariul total, dealerul împarte fiecărui jucător activ o a doua carte cu faţa în sus (a patra carte comună). Jucătorii încă activi participă la o rundă de pariere.
Parierea pe cea de-a patra carte comună începe la limita inferioară. La cea de-a patra carte comună şi la cărţile succesive, parierea începe întotdeauna cu jucătorul care arată cele mai mici cărţi cu faţa în sus. Dacă doi sau mai mulţi jucători au aceleaşi cărţi mici cu faţa în sus, pariurile încep cu jucătorul cel mai apropiat de stânga butonului. În imagine, deoarece sunteţi mai apropiat de buton decât oricare alt jucător care deţine o mână [alegeţi mâini cu valori egale], sunteţi primul care pariază.
Nu trebuie să vă preocupe prea mult care jucător începe pariurile. Programul software vă va atenţiona când este rândul dumneavoastră să acţionaţi. De asemenea, prezintă toate opţiunile disponibile. Tot ceea ce trebuie să faceţi este să executaţi clic pe alegerea dorită.
În toate rundele care urmează primei runde de pariuri, jucătorul care trebuie să acţioneze primul are două alegeri:
* să verifice - adică să nu facă pariu
* să parieze - adică să facă un pariu în limita corespunzătoare pentru runda respectivă
Dacă nimeni nu pariază, fiecare jucător la rând are aceleaşi alegeri. În fiecare rundă, cu excepţia primei runde, este posibil să nu se facă pariuri. Dacă nu s-a efectuat niciun pariu într-o rundă, se consideră că este o rundă verificată.
Dacă cineva pariază, fiecare jucător succesiv are trei alegeri:
* a părăsi mâna
* de a chema, adică de a egala pariul de deschidere
* de a plusa -- adică de a mări pariul precedent
Un jucător care verifică, îşi păstrează cărţile. Dacă cineva pariază, un jucător care a verificat anterior poate face una dintre alegerile menţionate mai sus.
Verificarea şi apoi plusarea când se fac din nou pariuri, este cunoscută sub denumirea de "verificare-plusare". Dacă verificaţi cu intenţia de a plusa, riscaţi ca nimeni să nu parieze.
Cea de-a cincea carte comună
După ce pariurile pentru cea de-a patra carte comună s-au terminat, adică după ce fiecare a avut posibilitatea fie de a verifica, fie de a egala pariul total, dealerul împarte fiecărui jucător activ o a treia carte cu faţa în sus (cea de-a cincea carte comună). Jucătorii încă activi participă la o rundă de pariere. Pariurile pe cea de-a cincea carte comună sunt întotdeauna la cel mai ridicat nivel şi vor rămâne astfel pentru restul rundelor de pariuri.
A şasea carte comună
După pariurile pentru cea de-a cincea carte comună, dealerul împarte fiecărui jucător activ o a patra carte la vedere (a şasea carte comună). Jucătorii încă activi participă la o rundă de pariere. Din nou, aceste pariuri sunt la cel mai ridicat nivel.
Cea de-a şaptea carte comună
După pariurile pentru cea de-a şasea carte comună, dealer-ul împarte fiecărui jucător activ o carte finală, cu faţa în jos (a şaptea carte comună sau carte river). Jucătorii încă activi participă la o rundă finală de pariuri. Parierea se desfăşoară exact în acelaşi mod ca pentru primele trei runde.
(În cazurile rare în care toţi jucătorii rămân în joc în această etapă, nu vor fi suficiente cărţi pentru ca fiecare jucător să primească o carte individuală. În această situaţie, o singură carte comună este amplasată în mijlocul mesei cu faţa în sus, aceasta putând fi folosită de fiecare jucător.)
Arătarea cărţilor
După ce parierea pentru cea de-a şaptea carte comună este egalată, parierea se încheie şi se arată cărţile. Jucătorii rămaşi activi îşi arată cărţile şi jucătorul cu cea mai bună mână mică cu cinci din cele şapte cărţi câştigă. Programul software stabileşte mâna câştigătoare şi acordă pot-ul deţinătorului mâinii.
Jucătorii nu îşi arată cărţile simultan. Arătarea cărţilor se face într-o anumită ordine.
Programul software arată cărţile primului jucător care a pariat sau ultimului jucător care a plusat într-o rundă anterioară. (Dacă nu au existat pariuri pe cartea river, cărţile primului jucător care a pariat sau ale ultimului jucător care a plusat pe cea de-a şasea carte comună vor fi primele arătate la arătarea cărţilor, şi aşa mai departe.) Dacă următorul jucător activ are o mână mai mică decât a jucătorului anterior (sau egală), programul software arată cărţile acestuia. Dacă următorul jucător activ nu are o mână mai mică, programul software oferă jucătorului o alegere. Acesta îşi poate arăta cărţile, dacă doreşte, sau le poate arunca cu faţa în jos (muck). Programul software tratează fiecare jucător rămas activ în acelaşi mod, fie prin arătarea cărţilor, dacă mâna este mai mică (sau egală) cu cele arătate până atunci, fie prin oferirea alegerii de arătare sau aruncare a cărţilor, şi acordă pot-ul celei mai bune mâini mici.
Nu fiţi îngrijorat dacă v-aţi interpretat greşit mâna şi aţi aruncat accidental o mână câştigătoare. La final, programul software acordă potul mâinii câştigătoare şi raportează în caseta de discuţii valoarea acelei mâini.
Dacă parierea nu este egalizată la runda finală --- adică dacă un jucător a pariat sau a plusat şi nimeni nu a făcut un pariu egal cu pariul precedent, nu există o arătare a cărţilor, iar programul software acordă potul jucătorului care a făcut acel pariu neegalat. Acesta este cazul şi cu oricare rundă anterioară. Dacă această situaţie are loc în rundele anterioare, nu sunt împărţite alte cărţi, pot-ul este acordat şi mâna s-a încheiat.
Uneori, unui jucător i se termină fisele înainte de terminarea pariurilor. În astfel de cazuri, sunt create unul sau mai multe poturi secundare iar programul software acordă poturile principale şi secundare corespunzătoare. Când un jucător îşi pune toate fisele în pot, se poate face un pariu sau se poate plusa, fără ca acestea să fie egalate, dar arătarea cărţilor va avea, totuşi, loc.
De obicei, jucătorii nu îşi arată mâinile cu care au pierdut. Cu toate acestea, aveţi dreptul de a vedea toate cărţile care au fost active la arătarea cărţilor, chiar dacă acestea nu sunt arătate. Executaţi clic pe ULTIMA MÂNĂ pentru a accesa o nouă fereastră care indică rezultatele ultimei mâini şi toate cărţile active. În fereastra respectivă, puteţi specifica şi orice mână anterioară (până la ultimele 50 din sesiunea curentă) pe care doriţi să o vedeţi.
