Preflop raise

Oamenii tot se întreb oare de ce este necesar raise-ul preflop, când se poate vedea flopul şi fără riscul jetoanelor. De ce decidem să nu fim cuminţi totuşi. După părerea mea facem raise preflop din 4 motive în total – pot fi mai multe, dar majoritate motivelor ar fi una dintre acestea.

4BB+1BB/limper este mărimea raise-ului preflop convenţional.
De ce este standard mărimea bet-ului? Există opţiuni mai bune sau mai conveniabile?

Răspunsul la aceste întrebări şi probabil la altele vom vedea mai jos, să încercăm să aflăm de ce există în principal PFR, şi de ce unele situaţii sunt diferite de celelalte
Pentru valoarea cărţii

Avem cele mai bune sau probabil că cele mai bune cărţi la masă, şi pariem ca pot-ul să fie cât mai mare. Dacă am putea să garantăm că adversarii dau fold de fiecare dată când noi facem un continuation-bet, după ce am făcut PFR, vrem un pot mare, ca pentru orice sumă mizată după flop ne va aduce sigur victoria, şi potul respectiv. Din păcate aceste cazuri sunt rare, deorace jucătorii slabi nu plătesc cu nimic, au şi ei limitele lor, iar când decizi să blufezi, nu se lasă atât de uşor.

La o masă tipică de mize micro, vei afla că jucătorii care fac limp plătesc fără probleme PFR în jurul 4BB. Dacă însă încerci să măreşti miza vei vedea că toţi încep să dea fold, aşadar va trebui să ajustăm mărimile PFR-ului, depinzând de intenţiile noastre.
Pentru protejarea cărţilor

Avem de exemplu o pereche de aşi, KK, sau AK, dar nu vrem să ne uităm la un flop cu mai multe jucători, deci facem un raise să protejăm mâna. Un alt exeplu ar fi, un AK în mână iar ca adversar avem un maniac cu cărţile KQ, despre care ştii că nu aruncă după flop dacă are top-pair. Iată! Evident că este un flop extrem de frumos: K82, faci bet, el call, bet, call. Controlul pot-ului este în mâinile tale, deoarece oponentul este menit să piardă o sumă maximă.
Pentru controlarea pot-ului

Decidem să facem raise preflop câteodată doar pentru a menţine dominanţa pe masă, sau a crea un image hyper-agresiv, oarecare, dar de multe ori numai profităm de poziţia în care suntem, sau încercăm să manevrăm un bluff foarte elaborat pe flop/turn, cu c-bet şi semi-bluff.
Din bluff

Ne întâlnim des cu aceste situaţii, când încercăm să furăm blindurile, din orice poziţie sau BvB (Blind vs. Blind)

Sunt de părere că de fiecare dată când facem PFR, de ex. la limitele micro una din aceste motive va fi prezent. Deci ştim de ce facem raise, ar trebui să stabilim mai precis cât de mare ar trebui să fie suma raise-ului. În general 4BB+1BB/limper de obicei este de ajuns, din diferite motive: va fi costisitor pentru oricare dintre jucători să vadă flopul, aşadar vom fi fericiţi dintr-un fel pentru oricare jucător care permite să plătească suma cerută de noi. Oricum decizia finală va fi fold pe orice flop-bet, sau vei avea o mână mai puternică, într-o poziţie avantajoasă.

În mod ideal vrem să variăm mărimea raise-ului încât să aveam măcar un caller (cu excepţia când facem blind-steal) pentru ca în momentul în care avem o pereche de aşi de ex. să putem merge all-in înainte de flop dar să şi primim un call. Dacă vrem să facem un raise de izolare contra unui jucător slab, să alegem mărimea corectă pentru care numai acel jucător va decide să joacă contra tine.

Deoarece majoritatea deciziilor la mesele de poker vor fi corelate la mărimea pot-ului, creşterea mizei încă de la început nu sună absolut ca o idee proastă. În acest fel micşorezi şansele implicite (implied odds) ale adversarilor, ceea ce înseamnă că nu vor avea şanse corecte pentru a vedea un flop cu cărţile respective. De obicei aceastp mărime a PFR-ului ar fi de 4BB-5BB, jucătorii slabi vor face call-uri stupide, vor face aşadar cu timpul greşeli minore, care cu timpul te vor face mai bogat.